Masoni romani

C. A. Rosetti

C. A. Rosetti

Constantin Alexandru Rosetti (C.A. Rosetti) (n. 2 iunie 1816, Bucuresti; d. 8 aprilie 1885, Bucuresti), fiu al spatarului Alexandru Rosetti si al Elenei Obedeanu (nascuta Cretzeanu), a fost Francmason roman, om politic si publicist, unul din conducatorii Revolutiei de la 1848 din Tara Romaneasca si ai luptei pentru Unirea Principatelor Romane.

In 1844 pleaca pentru prima data la Paris. Este in legatura cu alti prieteni si amici: Ion C. Bratianu, pictorul Rosenthal, Malinescu, Andronescu, Scarlat Virnav.

Este initiat in masonerie intr-o Loja pariziana, in 1845.

Constantin Daniel Rosenthal

Constantin Daniel Rosenthal, by Th Arion

Constantin Daniel Rosenthal, (n. 1820 - d. 23 aprilie 1851) pictor, revolutionar si Francmason roman de etnie evreiasca, nascut la Budapesta intr-o familie de negustori.

A absolvit Academia de bele-arte din Viena. Se imprieteneste cu Ion Negulici, cu Constantin A. Rosetti si cu alti tineri din generatia pasoptista, iar in 1842 se stabileste la Bucuresti. Studiaza si picteaza la Paris si Londra in anii 1845-48, in conditii materiale dificile. Aici, devine membru al Societatii studentilor romani din Paris.

Ion Heliade Radulescu

Ion Heliade Radulescu, by Misu Popp

Ion Heliade-Radulescu (n. 6 ianuarie 1802, Targoviste - d. 27 aprilie 1872, Bucuresti) a fost un scriitor, filolog, om politic si Francmason roman, membru fondator al Academiei Romane si primul sau presedinte, considerat cel mai important ctitor din cultura romana prepasoptista.

Dupa obiceiul si in spiritul vremii, Ion Heliade Radulescu invata limba greaca, inainte de a invata sa citeasca romaneste din lucrarea Istoria pentru inceputul romanilor in Dachia a lui Petru Maior (asemeni lui C. Negruzzi, in Moldova). In 1818, el devine elevul lui Gh. Lazar, caruia ii va urma la conducerea scolii de la "Sf.Sava". Este membru activ al asociatilor culturale din epoca: "Societatea Literara" (din 1827), "Societatea Filarmonica" (din 1833), intemeietor al presei din Tara Romaneasca: Curierul Romanesc (1829) si Curierul de ambe sexe (1837), tipograf, editor, poet, prozator, critic. In 1846, Heliade propune planul unei "biblioteci universale", menita sa inzestreze cultura noastra cu toate capodoperele literare, istorice, filozofice ale tuturor timpurilor, intreprindere uriasa, ce depasea cu mult chiar puterile unei generatii, oricat de ambitioase.

Alexandru Paleologu

Alexandru Paleologu

Alexandru (Alecu) Paleologu (n. 14 martie 1919, Bucuresti - d. 2 septembrie 2005, Bucuresti), Mason, a fost un scriitor, eseist, critic literar, diplomat si om politic roman.

S-a nascut intr-o veche familie boiereasca care isi are probabil originile in Imperiul Bizantin, familie care s-a mutat din Lesbos in Tarile Romane la inceputul secolului al XVIII-lea. Prin diverse inrudiri, Paleologu a fost descendent al marelui domnitor Constantin Brancoveanu. Tatal sau a fost deputat PNL si apoi secretar general in Ministerele de Justitie si Finante. Alexandru Paleologu a absolvit Liceul Spiru Haret din Bucuresti si apoi a studiat la Universitatea Bucuresti, unde este licentiat al Facultatii de Drept.

Ion Minulescu

Ion Minulescu

Ion Minulescu (n. 6 ianuarie 1881, Bucuresti - d. 11 aprilie 1944, Bucuresti) a fost un poet si prozator roman, reprezentant important al Simbolismului romanesc, Mason. Ion Minulescu este numit director general al artelor in 1922.

Titu Maiorescu

Titu Maiorescu

Titu Liviu Maiorescu (n. 15 februarie 1840, Craiova -- d. 18 iunie 1917, Bucuresti) a fost un academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filosof, pedagog, politician, scriitor si Francmason roman, prim-ministru al Romaniei intre 1912 si 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Romane, personalitate remarcabila a Romaniei sfarsitului secolului al XIX-lea si inceputului secolului XX. Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fara fond, baza Junimismului politic si "piatra de fundament" pe care s-au construit operele lui Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale sau Ioan Slavici.

Titu Maiorescu s-a nascut la Craiova, la 15 februarie 1840. Mama lui Titu Maiorescu, n. Maria Popazu, este sora carturarului episcop al Caransebesului, Ioan Popazu. Familia Popazu era de la Valenii de Munte si, se pare, de origine aromana. Tatal sau, Ioan Maiorescu, fiu de taran transilvanean din Bucerdea Granoasa, se numea de fapt Trifu, dar isi luase numele de Maiorescu pentru a sublinia inrudirea cu Petru Maior. Teolog prin formatie (cu studii la Blaj, Pesta, Viena), Ioan Maiorescu se dovedi un liber cugetator.

Mihail Kogalniceanu

Mihail Kogalniceanu

Mihail Kogalniceanu (n. 6 septembrie 1817, Iasi - d. 20 iunie 1891, Paris) a fost un om politic, istoric, avocat, gazetar, scriitor si Francmason roman.

"N-as schimba saraca Moldova nici pentru intaiul tron din lume", afirma la Luneville, in Franta, Mihail Kogalniceanu, cel care se considera, pe buna dreptate, "un adevarat fiu al secolului al XIX lea". A fost istoric, scriitor, ziarist, om politic, prim-ministru si, mai tarziu, ministru de externe. A jucat un rol important in Revolutia de la 1848 si in lupta pentru Unirea Principatelor Romane.

Alexandru G. Golescu

Alexandru G. Golescu

Alexandru G. Golescu (n. 1819; d. 15 august 1881, com. Rusanesti, judetul Olt), Francmason, a fost un om politic liberal roman, care a servit ca prim-ministru al Romaniei in anul 1870 (intre 14 februarie si 1 mai). A fost cunoscut ca Arapila (Negru).

Impreuna cu Nicolae Balcescu, Ion Ghica si Christian Tell, Golescu a fost fondator al Fratiei Francmasonice si societatii secrete radicale in 1843, ca opozitie lui Gheorghe Bibescu.

Octavian Goga

Octavian Goga

Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rasinari - d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet roman, ardelean, de origine aromana, politician de extrema dreapta si prim-ministrul Romaniei din 28 decembrie 1937 pana la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Romane din anul 1920.

Octavian Goga s-a nascut la 1 aprilie 1881 in satul Rasinari, de pe versantul nordic al Carpatilor, in casa cu nr. 778 de pe Ulita popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga si al sotiei sale, Aurelia, invatatoare (si colaboratoare in tinerete la ziarul Telegraful roman si la revista Familia).

Ion Ghica

Ion Ghica

Ion Ghica (n. 12 august 1816, Bucuresti; d. 22 aprilie 1897, Ghergani, judetul Dambovita) a fost o personalitate marcanta a celei de-a doua jumatati a secolului al XIX-lea, academician, autor, diplomat, matematician, om politic si pedagog roman de origine aromana, prim-ministru al Romaniei de doua ori, intre 1866 si 1867, respectiv intre 1870 si 1871, presedintele Academiei Romane de patru ori (1876 - 1882, 1884 - 1887, 1890 - 1893 si 1894 - 1895).

In Tara Romaneasca, impreuna cu Nicolae Balcescu si Christian Tell, a pus bazele societatii secrete Francmasonice Fratia - care a fost motorul revolutiei de la 1848.

Emite continut